Candva, undeva, viata te va surprinde atat de frumos incat ve-i uita cat de mult ai fost ranita… Dumnezeu iti va trimite alaturi un om care va sti sa vindece tot ce candva te-a ranit vreodata, te va face sa iti gasesti pacea ta interioara de a merge inainte.
Nu avem nevoie de oameni care sa fie exact ca noi, nu avem nevoie de oameni care sa fie asa cum vrem noi sa fie. Dar, cu siguranta, avem nevoie de acei oameni care pot fi ceea ce avem nevoie sa fie pentru a ne determina sa nu ne schimbam, sa nu renuntam si sa nu obosim prea tare atunci cand viata e grea si ne ofera ceea ce credem ca nu suntem inca pregatiti sa suportam.
Avem nevoie de acei oameni care pot fi puternici, desi ar vrea sa fie slabi, dar pot fi puternici pentru ca celalalt e mai important decat propria-i slabiciune, de oameni care pot risca sa se piarda pe ei insisi printre probleme si griji si intrebari doar pentru a te ajuta sa te regasesti tu atunci cand iti pare imposibil.
Undeva, candva, acesti oameni apar in vietile noastre si ne fac zilele mai frumoase, dar intarzie… Intarzie pentru ca altfel nu am putea sa ii apreciem la adevarata lor valoare, nu am putea aprecia tot ce sunt dispusi sa faca pentru a ne aduce fericirea si probabil nici nu am reusi sa fim capabili sa le aducem fericire. Nu am face decat rau fara sa ne dam seama.
Undeva, candva, oamenii sortiti sa se intalneasca, se intalnesc si sunt fericiti impreuna, reusesc sa treaca peste tot ce ar trebui sa ii desparta daca nu s-ar iubi cu adevarat.
